Întrebări fără răspuns…

E miez de noapte… e premieră! Am scris prima poezie din viaţa mea în care am încercat să adun o parte din gândurile mele pentru M., aşa aleg să vi-l prezint. Nu ştiu cât de bine am făcut-o având în vedere că e prima dată când fac aşa ceva. Aşadar accept şi critici din partea voastră! Dar numai după ce o citiţi:

ÎNTREBĂRI FĂRĂ RĂSPUNS

Niţu Ana-Maria, 23.03.2013                     

Cum aş putea eu să trăiesc,

Dacă nu mă laşi să iubesc?

Cum aş putea să îţi clipesc,

Când nici măcar nu te privesc?

 

Cum aş putea să nu-mi doresc,

Sub ochii tăi să mă trezesc?

Cum aş putea să nu zâmbesc,

Atunci când chipul ţi-l zăresc?

 

Cum oare ai făcut de tine,

Eu să mă îndragostesc?

Cum oare, şi zi şi noapte,

Eu tot la tine mă gândesc?

 

Sper ca acum să nu greşesc

Cu sentimentele ce îţi nutresc.

Vreau să învăţ să te citesc,

Să fii TU, cartea pe care zilnic să o răsfoiesc

Şi-n care să mă regăsesc …

Aştept părerile voastre sincere!

“Be yourself, everyone else is already taken.” Bisous!